Atelierele și spectacolul Final
Copiii învață copiii
Îmi amintesc de doi băieți care vorbeau în limbi diferite, proveneau din diferite părți ale lumii, care nu aveau o limbă comună în afară de limba inimii și a sufletului. Când s-a terminat proiectul plângeau pentru că emoțiile erau ceea ce înțelegeau cel mai bine. Nici măcar nu știau că amândoi erau orfani.
Aproape totul ce vrem să spunem prin cuvinte putem exprima în alt mod.
În proiectul Brave Kids, folosirea limbii vorbite reprezintă doar o mică parte din comunicare. Gesturile noastre, tonul vocii, mimica, și contextul situației cel mai des spun mai multe decât cuvintele. Formăm modalități alternative de comunicare pentru un grup de oameni diversificat cultural, arătându-le cum pot comunica și lucra împreună fără cuvinte.
În modelul nostru de muncă folosim elemente artistice care copii de aduc în proiect prin performanțele de început al fiecărui grup, ca o platformă care le permite comunicarea între ei și colaborarea.
Încercăm să conducem grupul nu prin forțare, impunere sau explicare, ci prin acționare, prezentare, prin dare de exemple. Merită ținut minte că în timpul Brave Kids avem de a face cu grupuri mari, diferențiate cultural și social. De aceea jocurile și exercițiile sunt instrumentele noastre de bază pentru gestionarea grupurilor, concentrației energiei lor. Prin jocuri oferim, de asemenea, participanților instrumente de comunicare nonverbală, creăm un loc pentru o muncă efectivă într-o atmosferă plăcută și creativă.
Pentru muncă și comunicare putem folosi elemente artistice precum:
În cazul unor situații mai complicate, chestiuni care nu pot fi ușor arătate sau în cazul cărora trebuie să avem siguranța că toți vor înțelege ( crearea contractului, explicarea regulilor de siguranță, explicarea situației generale, situații de criză etc.), rugăm liderii de grup să traducă.
Câteodată copiii vorbesc mai mult de o limbă. Solicitarea ajutorului în traducere este o practică care oferă independență, de aceea acordăm timp pentru a afla ce limbi mai vorbesc copiii.
(…) Acum câțiva ani au fost doi băieți în jur de 8 ani, unul provenea din Caucaz iar celălalt, nu sunt sigur, dar cred că din una din țările africane. În fine, au devenit foarte buni prieteni: se țineau de mână pe timpul pauzelor, mergeau împreună la plimbare. Primul vorbea în limba lui iar de de-al doilea în limba lui, și asta avea loc, mă refer la conversațiile lor, în fiecare zi. Și-au spus totul deși amândoi vorbeau în limbi total diferite și aparent nu se înțelegeau. Dar totuși înțelegeau tot. Asta a fost ceva frumos.
Am avut niște tinere buriat care aveau o maturitate și sensibilitate extraordinară. Cred că atunci, pentru prima oară în viață, am trăit un respect real pentru o altă cultură îmbinat cu prudență. Adică, nu respect reieșit din faptul că mă voi uita la ceva cu respect doar din cauza faptului că cineva îmi dă materialul lui cultural pentru muncă, care se dovedește a fi pentru el și material religios, de aceea eu trebuie să organizez foarte atent procesul îmbinării elementelor culturale. Pentru că nu pot face asta că așa arată mai bine, sau că se îmbină bine, ci trebuie să țin o discuție. Îmi amintesc cum a avut loc asta. Acolo erau fete din Burundi și tocmai aceste tinere buriat. Și unele și altele aveau un ceremonial de predare și vărsare lapte. În ambele cazuri acesta era un simbol puternic cultural și religios. Îmi amintesc că a avut loc o astfel de discuție între ele dacă sunt măcar de acord cu unirea. În plus și unele și celelalte nu erau special emotive, deci era de fapt greu să descoperim ce simțeau. Dar au fost de acord și cred că pentru mine asta a fost o experiență foarte importantă.
Jocul: „numele și gestul” – în cerc; 1. O persoană intră în mijlocul cercului, spune numele său și efectuează o activitate simplă scurtă (gest, pas, sunet etc.); 2. Toți repetă împreună denumirea și activitatea; 3. Persoana din mijloc alege o persoană din cerc și fac schimb.
Un copil din România și un copil din Uganda ar putea să nu știe de la început cum să stabilească relații (ce îi unește? Ce îi diferențiază?). Dar când primesc o sarcină care constă în învățarea celuilalt ceva concret, precum un dans sau un cântec, deja știu și încep să colaboreze într-un mod frumos. Iar colaborarea lor poate fi baza unei noi prietenii.
Exemplul Ilonei: Într-o zi, împreună cu Mary, am decis să ținem o zi întreagă de ateliere fără să folosim nici o limbă. În schimb, am folosit limbajul corpului, gesturi, desene. În acea zi, toată lumea se afla la același nivel, pentru că nimeni nu a fost înțeles într-o anumită limbă. Alți copii care vorbeau engleza sau poloneza au înțeles că pentru alții ar putea să nu fie atât de ușor. Grupul brazilian a început să se simtă mai încrezător. Au început să întreprindă mai multe acțiuni.
Exemplul lui Mefo: Uneori, copiii pretind că nu înțeleg nimic, pentru că atunci nu trebuie să-și asume responsabilitatea pentru ceea ce spui. Ei o fac atunci când sunt rușinați sau se tem să facă ceva în fața celorlalți copii, pentru că s-ar putea să nu reușească. După câteva zile se dovedește că înțeleg, dar de la început ai nevoie de răbdare.
În practica noastră vom găsi timp pentru comunicarea cu fiecare grup. De obicei, întotdeauna este cineva în grup care înțelege limba noastră la un anumit nivel de bază. Ne străduim să învățăm câteva cuvinte de bază din limba grupului. Apoi, dezvoltăm "dicționarul" comun al cuvintelor cheie și al gesturilor.
Ce altceva:
Arată interes pentru abilitățile lor și cere-le să te învețe. Încearcă să-i întrebi cum se numesc. Comportă-te ca un clovn. Încearcă să înveți ceva de la acei copii cu care nu puteți comunica și să le arăți că dansul pe care îl fac este o tehnică de nivel înalt, foarte dificilă de învățat. Apoi răstoarnă-te sau pretinde că nu poți să o faci. După un timp, le arăți o versiune mai simplă a acestui pas și apoi arăți că o poți face deja. În acest fel, fără cuvinte, poți lua legătura cu acești copii și le poți arăta cum să înveți pe cineva un pas complicat. Dar trebuie să fi prea expresiv în fiecare etapă, astfel încât modul în care încerci să fie distractiv și de înțeles.
Arată filmul de la performanța grupului, dacă vrei să arăți copiilor care parte a programului vrei ca aceștia să-i învețe pe toți, sau ce să schimbe dacă este necesar.
Dacă faci ceva greșit, cere-ți scuze și fă din asta un exemplu pentru ca acești copii să știe cum să se comporte între ei. (Mefo)
Putem să ne punem de acord cu liderii de grup că vor veni în fiecare zi înainte de atelier să traducă planul zilei. Liderii de grup, deseori nu sunt în apropiere în timpul atelierelor de artă și pot fi chemați pentru traduceri sau în situații de urgență.